Servicii complete de diagnostic, tratament și prevenție a bolilor cardiovasculare. Evaluăm factorii de risc și stabilim planuri terapeutice personalizate pentru hipertensiune, aritmii și insuficiență cardiacă.
Cardiologia se ocupă cu prevenția, diagnosticarea și tratamentul bolilor inimii și sistemului circulator. La CMIB, fiecare pacient beneficiază de o evaluare completă a sănătății cardiovasculare, prin investigații moderne și tratamente personalizate.
Dacă simți palpitații, dureri în piept, oboseală accentuată sau amețeli, e momentul să te adresezi unui cardiolog. Consultațiile regulate sunt recomandate mai ales pacienților cu hipertensiune, colesterol crescut sau istoric familial de boli cardiace.
Bolile cardiovasculare constituie una dintre cauzele principale de suferință, incapacitate de muncă și, din nefericire, de multe ori – deces neașteptat. Totuși, aceste modificări ale inimii și vaselor, care pot duce la scurtarea vieții, nu sunt deloc fenomene inevitabile sau care lovesc brusc. Ele se produc în ani de zile, ca urmare a acțiunii unor factori exteriori organismului – nutriționali, economici, sociali – pe un fond moștenit, cu o predispoziție mai mare sau mai mică către aceste îmbolnăviri.
Predispoziția la boală poate fi moștenită, dar manifestarea bolii depinde în foarte mare măsură de ceea ce adăugăm peste configurația genetică. Evitarea lucrurilor care favorizează boala constituie prevenția, iar aceasta este posibilă.
Pentru a preveni, ar trebui să urmăm câțiva pași obligatorii:
1. Chiar din prima etapă se produce o împărțire foarte importantă a populației între cei care nu au niciun factor major de risc și cei cu aglomerare de factori de risc sau cu boală cardiovasculară deja instalată. Aceștia din urmă vor avea nevoie de reevaluări mai frecvente, iar valorile parametrilor analizați vor trebui să fie în limitele care asigură un risc minim de progresie a bolii.
2. Riscul de a face o boală cardiovasculară în următorii 10 ani se stabilește pe baza unor scoruri rezultate în urma determinării factorilor de risc și este diferit în funcție de vârstă.
Factorii de risc asupra cărora putem acționa sunt:
De menționat că diabetul zaharat este considerat o boală cardiovasculară; ca urmare, persoanele cu diabet au risc foarte înalt inițial, prin însăși existența diabetului, și nu sunt evaluate prin scorurile uzuale de risc.
În urma discuției cu medicul cardiolog și a evaluării scorului de risc, o persoană poate fi încadrată în:
3. Pe măsura progresiei în vârstă, factorii de risc trebuie controlați cât mai strict, deoarece aceasta adaugă un risc suplimentar la factorii existenți. Astfel, dacă pentru pacienții între 50 și 70 de ani se recomandă valori ale tensiunii arteriale între 130–140 mmHg și ale colesterolului LDL sub 100 mg/dl, în cazul în care acești factori nu sunt corectați prin intervenții asupra stilului de viață și tratament inițial, menținerea unui risc crescut impune reducerea valorilor tensiunii arteriale sub 130 mmHg și/sau a LDL sub 70 mg/dl sau chiar 55 mg/dl, prin măsuri mai energice.
Valorile parametrilor biologici considerați optimi pentru o persoană se discută cu medicul cardiolog.
4. Recomandările valabile pentru toate persoanele interesate de aprecierea riscului de boală cardiacă sunt:
În funcție de vârstă și de prezența altor factori de risc, la aceste recomandări se pot adăuga indicații de regim alimentar, efort fizic mai intens sau mai redus, inclusiv inițierea unui tratament medicamentos.
Persoanele încadrate ca având risc înalt sau foarte înalt de boală cardiovasculară vor trebui să aplice măsuri progresive de control și tratament pentru combaterea factorilor de risc, cu posibilă intensificare în cazul unui răspuns nesatisfăcător, în funcție de alte boli asociate și, pe cât posibil, de preferințele personale.
După cum modificările patologice nu se instalează instantaneu, nici efectele lor asupra organismului nu dispar după o zi sau chiar o săptămână de viață sănătoasă.
Consumul de fructe și legume, însoțit de cantități rezonabile de carne și pește gras, cu evitarea alimentelor procesate și a celor cu „calorii goale”, fără valoare nutritivă, este un obiectiv de urmat permanent. În aceeași ordine de idei, consumul de alcool trebuie limitat.
O viață activă menține aparatul cardiovascular și respirator, împreună cu musculatura membrelor, la un nivel fiziologic și contribuie la metabolizarea sănătoasă a alimentelor ingerate.
5. Când ne punem problema evaluării riscului de boală cardiovasculară?
Pentru majoritatea subiecților care nu știu să aibă o afectare cardiovasculară, după vârsta de 50 de ani. După această vârstă, impactul asupra aparatului cardiovascular și metabolismului crește, impunând schimbarea stilului de viață.
De asemenea, ar fi utilă dozarea lipoproteinei (a), care este o constantă individuală, nu variază în timp, dar poate indica un risc genetic crescut de boală aterosclerotică.
Evaluarea riscului cardiovascular – mai ales dacă a fost crescut la depistare – nu se face o singură dată. Ea trebuie realizată la intervale de 3–5 ani, în funcție de risc și de etapa de viață a pacientului, după investigații periodice, urmărind modificarea scorului de risc în urma intervențiilor aplicate.
Efectele reducerii valorilor factorilor de risc nu se văd doar „pe hârtie”, prin modificarea riscului global cardiovascular, ci se și simt în viața zilnică, prin ameliorarea capacității de deplasare, posibilitatea de a face lucrurile dorite și o stare psihică și de sănătate mult mai bună, confirmând ideea că „nu trebuie să dăm doar ani vieții, ci și viață anilor”.
La CMIB, îți protejăm inima cu profesionalism și empatie.
Programează-te acum pentru o evaluare cardiologică completă.
Recomandăm consultul dacă simțiți palpitații, dureri în piept, amețeli sau oboseală accentuată, precum și pentru screening-ul periodic după vârsta de 50 de ani.
Analizăm tensiunea arterială, valorile colesterolului (LDL/non-HDL), statusul de fumător, supraponderalitatea și istoricul familial.
